Bereshit 14 - Bacău

      
      Pentru noi, luna aprilie a fost una plină de însemnătate. În cadrul mai multor evenimente, am putut fi martorii unor momente deosebite.
      Astfel că , în perioada 30 martie- 2 aprilie 2017, a avut loc ediţia a 14-a a evenimentului de studii iudaice ''Bereshit''. La acest eveniment a participat şi Fundaţia Leolam, care multumeşte şi pe această cale Comunităţii Evreilor din Bacău, domnului preşedinte Izu Butnaru. Aici am avut plăcerea de a ne întalni cu dl. preşedinte  al Federației  Comunităților Evreiești din România dr. Aurel Vainer, rabinul Rafael Shaffer, Felicia Waldman, Serena Adler, Hilda Grunberg şi alte persoane din diferite comunităţi evreieşti din ţară şi am fost părtaşi la activităţile organizate cu ocazia evenimentului.

Imaginile le puteţi vedea mai jos, sperăm ca ele sa vă transmita un pic din atmosfera frumoasă de acolo. 

     

Dr. Aurel Vainer

 rabinul Rafael Shaffer

Dr. Gabriel Barzilai

 

Dr. Asher Shafrir

Dr. Yoshi Fargeon

 

                                                            
                                                                Dr. Felicia Waldman

                                            Israel Sabag, Hainrich Brif, Izu Butnaru, Adi Gueron

 Alte fotografii aici.

Cateva inregistrari video in linkurile de mai jos
https://youtu.be/H2PeM6H-IP0
 https://youtu.be/ZS2cAoHNhuA
https://youtu.be/8SjUf9J-RfA 
https://youtu.be/avsNXTr9Y9M 

Un articol mai amplu despre Bereshit 14 Bacau, in Revista Realitatea Evreiasca, nr.492-493, pag.4 si 17
http://www.jewishfed.ro/downloads/realitatea/RE492-493.pdf 

Momente dadaiste

De Zilele Şcolii Gimnaziale Tristan Tzara Moineşti şi a Bibliotecii acesteia s-a marcat împlinirea a 121 de ani de la naşterea scriitorului Tristan Tzara, prin creaţii dadaiste şi scenete Dada, urmate de un Atelier Dada.
Cordonatorii activităţii au fost bibliotecar Adina Mirăuţă, prof. Elena-Laura Romanescu, prof. Adina Răileanu, prof. Roxana Moţei.
Invitaţi au fost director Ionel Purcaru, profesori şi elevi ai Şcolii Gimnaziale Tristan Tzara, Fundaţia Leolam - The Jewish Heritage Foundation -Moineşti, care a prezentat fotografii ale scriitorului împreună cu sora sa şi de la Moineşti cu tatăl şi bunicul.

Mai multe fotografii aici.

De vorbă cu Hilda Grunberg

 Timpul, partenerul nostru de discuție, de vreo câteva luni bune, a făcut apel la o invitată foarte specială pentru orașul Moineşti. Hilda Grunberg, originară din Moineşti, a fost evacuată în 1941 la Bacău, dar s-a întors cu dorul și cu inima la orășelul natal. Meritele au transformat-o în ghid al Muzeului de Istorie al Evreilor din București, așa că de fiecare dată când un moineştean îi trece sfios pragul, este mai mult decât nerăbdătoare să depene amintiri cu el. 

  

În seara în care a revenit pe meleaguri moineştene, Hilda Grunberg,  a avut parte de o întâlnire pusă la cale de Fundaţia Leolam, împreună cu doamna Mădălina Armeanu de la Primăria Moineşti, în cadrul evenimentului “De vorbă cu timpul”. Elevii curioși au pus întrebări, interesați de istoria pe care o poartă doamna Grunberg și căreia i-a dat glas. Domnul Viorel Costea a început cu o prezentare a legăturii dintre comunitatea evreiască din Moineşti și Rosh Pina, reușind să captiveze audiența cu informații foarte preţioase. Mihaela Jescu, un drag susținător al Fundației Leolam a făcut un scurt istoric al evreilor din Moineşti, iar Andrei Rusu i-a dedicat poezia “ Precursorilor din 1882” a moineştencei Rabanit Debora Landman. Emoțiile n-au stat locului, dar curiozitatea elevilor a fost debordantă, iar totul a decurs foarte relaxat.  

 Fundația Leolam doreşte să mulțumească domnului primar Valentin Vieru, doamnei Mădălina Armeanu, cea care a contribuit esențial la bunul mers al lucrurilor, domnului Viorel Costea, doamnei director Adriana Căzănel, cea care a făcut posibilă întâlnirea cu elevii, doamnelor profesoare și tuturor participanților la eveniment. 

De asemenea, vizita nu putea să se încheie fără o oprire la fosta școală evreiască (actuala judecătorie) , unde a fost întâmpinată de doamna preşedinte al Judecătoriei Carmen Paţilea.  

 

 În Cartea de Onoare a Cimitirului Evreiesc, cuvintele Hildei Grunberg stau mărturie la tot ce s-a întâmplat și nu putem să sperăm că, deși nu a mai regăsit același oraș al copilăriei, oamenii de aici au reuşit să dea sens amintirilor ei.

surse foto: Cristina Chifu, Centrul Cultural Lira, Fundaţia Leolam.