Dragii nostri,
Va invitam duminica 8 septembrie la ora 15.00 la Portile Deschse la Cimitirul Evreiesc din Moinesti pentru prezentarea cartii lui Solomon Sapira : « O legendă vie - Moinești » - ediția a doua
Pentru cei care doresc, cartea va fi disponibila la fata locului la cumparat la pretul de 150 RON. Altfel fiecare poate sa si-o procure pe Amazon (in romana, franceza, engleza).
Aici aveti linkul cartii in limba romana : https://www.amazon.fr/dp/B0D2N3NVCY
Va asteptam !
Cunoscut pentru istoria bogată legată de exploatarea și prelucrarea petrolului, ca și pentru potențialul său turistic și balnear în continuă dezvoltare, municipiul Moinești s-a remarcat de-a lungul timpului și prin prezența unei comunități evreiești semnificative, care a avut un impact notabil asupra vieții culturale, economice și sociale din localitatea de pe Valea Tazlăului Sărat.
O comunitate, a cărei istorie se regăsește în cele 438 de pagini ale celei de-a doua ediții a cărții ,,O legendă vie – Moinești – Fragmente din istoria Comunității Evreiești – Petrol, Alya și Destine întrepătrunse”, apărută în ultima săptămână a lunii aprilie din acest an și editată nu prin intermediul vreunei edituri, ci direct pe site-urile ,,Amazon”, în format electronic și printat.
*română : https://www.amazon.fr/dp/B0D2N3NVCY
*franceză : https://www.amazon.fr/dp/B0D3YJNBCT
*engleză : https://www.amazon.com/dp/B0DC1285NX
Cartea este semnată de scriitorul și memorialistul Solomon Șapira (1913-1994), având-o ca și coordonator ediție, pe dna prof. dr. ing. Josephine Kohlenberg.
Despre evreii din Moinești
La Moinești a existat o mare si numeroasă comunitate evreiască, a cărei prezență este atestată încă de la 1740 și care, în 1910, număra 2. 410 suflete (peste 500 de familii). Potrivit statisticilor Comunității Evreiești din România, la Moinești mai erau, în 1947, 480 de evrei, în 1950 – 400, în 1966 – 71, în 1977 – 37, iar în 1999 mai rămăseseră doar cinci evrei.
Ultimul evreu care a mai trăit în localitate a fost Raphael Kohlenberg, care s-a stins din viață în anul 2012 și a fost îngropat în Cimitirul Evreiesc din Moinești, acesta fiind tatăl lui Joséphine (coordonatoarea acestei noi ediții) și a surorii sale, Beatrice.
Orașul Moinești a intrat în legendă, prin sintagma: ,,Prin Moinești, spre Israel”, pentru că, aici a prins contur ideea regrupării poporului evreu, a stabilirii sale în Israel. Acesta este de altfel și unul dintre motivele pentru care au rămas așa puțini evrei în Moinești. Mai mult, în 1941, peste 400 de familii din Moinești au fost evacuate și obligate să se refugieze la Bacău, o parte au fost deportați în Transnistria și în alte lagăre (printre ei aflându-se și autorul cărții, Solomon Șapira), iar ulterior, mulți au încetat din viață fără a avea moștenitori.
Să nu uităm însă, că Moineștiul a dat o seamă de mari personalități de origine evreiască, binecunoscute și pe plan internațional, printre care, Tristan Tzara, creatorul dadaismului, pe care îl chema Samuel Rosenstock; dr. Moses Rosen, Șef Rabinul Cultului Mozaic din Romania; Alexandru Sever, scriitor; Nestor Rateș, politolog si comentator radio la ,,Europa Liberă”, timp de 18 ani; B. Elvin, critic, eseist si romancier, fost redactor-sef al revistei,,Lettre Internationale”, ediția română; Solomon Șapira, scriitor și memorialist; prof. dr. ing. Joséphine Kohlenberg, important om de știință, care în prezent își desfășoară activitatea în calitate de profesor și cercetător, la Institut Polytechnique de Paris, Institut Mines -Telecom Business School și Telecom SudParis.
Toate aceste aspecte, dar și multe alte povești de viață sunt cuprinse pe larg în cartea de față, care captivează prin dezvăluirea istorică a evenimentelor petrecute în orașul Moinești, precum și a strânsei legături dintre evreii din România și Israel, ceea ce face ca Moineștiul să rămână un simbol al existenței evreiești în regiune.
Despre cum a pornit totul
Pentru a avea o imagine mai detaliată despre această istorie a evreilor din Moinești, prof. dr. ing. Joséphine Kohlenberg, ne aduce o serie de lămuriri în prefața cărții:
,,Cartea O legendă vie – Moinești – `, scrisă de Solomon Șapira, în ebraică, a fost publicată în 1983. Prima versiune în limba română a apărut în 1989 la Ierusalim și a fost editată de Asociația `Hitahdut Olei Romania, însă în foarte puține exemplare.
Mulți au fost cei care au vrut să o obțină, să o citească sau să o aibă în biblioteca lor, pentru a-i consacra timp, ceva mai târziu. După aproape 12 ani de căutări ai strămoșilor lui Solomon Șapira și de încercări de a o traduce într-o limbă de largă circulație (engleză, franceză), am acceptat să fiu cea care aduce la lumină aceste scrieri, în numele Fundației Leolam, creată în 2012, pentru a conserva cultura și tradițiile evreiești în orașul Moinești.
Astfel, la începutul anului 2024, într-o perioadă în care Israelul este încă în război după sabatul negru din 7 octombrie 2023, m-am dedicat misiunii dificile de a rescrie această carte în limba română, apoi de a o traduce în franceză și în engleză, cu ajutorul unor prieteni. Cartea, în prima sa editare, cu toate că are câteva inexactități, explorează istoria și cultura orașului Moinești, aducând în prim-plan aspecte legate de evoluția comunității evreiești din zonă, contribuția sa la dezvoltarea orașului și impactul său asupra vieții sociale și economice locale. Ea oferă o privire detaliată asupra evenimentelor istorice, tradițiilor și obiceiurilor din Moinești, într-o încercare de a păstra și transmite memoria și identitatea localității. Călătoria de a readuce la viață această carte a fost lungă și plină de provocări.
A implicat eforturi extinse pentru a identifica editura (prima ediție nu include nicio referință), pentru a se asigura drepturile de reeditare și pentru a efectua cercetări exhaustive. Această a doua ediție nu ar fi fost posibilă fără eforturile intense desfășurate de Fundația Leolam. Mulțumiri speciale Mihaelei Rusu, responsabila fundației de la Moinești, care a fost în legătură strânsă cu persoane din România, S.U.A., Israel, Germania și Franța.
În această reeditare, mai multe persoane cu rădăcini în Moinești au contribuit cu informații personale care au legătură cu perioada descrisă în carte, îmbogățind inestimabil partea istorica a acesteia. Eforturile lor colective au adăugat adâncime și nuanță, reînviind paginile primei ediții. Această colaborare stă drept mărturie a puterii comunității și a angajamentului neclintit de a păstra și de a împărtăși patrimoniul nostru comun.
Cu recunoștință și admirație, adresez sincere mulțumiri lui Shlomit Șapira, nora lui Solomon Șapira, pentru generozitate și încredere în acordarea drepturilor de editare și traducere a acestei cărți. Cu sprijinul domniei-sale, am avut posibilitatea de a aduce la lumină povestea și moștenirea valoroasă a comunității evreiești din Moinești, contribuind la perpetuarea istoriei și a amintirilor prețioase.
Gratitudinea mea se îndreaptă către Mihaela Rusu din Moinești, Beatrice Kohlenberg (sora mea din Toronto), Murray Moinester din Tel Aviv, Claudine Guerrier și Anne-Caroline Joinovici, din Paris, pentru eforturile lor susținute în recitirea, corectarea și aducerea de îmbunătățiri textelor în limba română, engleză și franceză.
Așadar, vă invit să vă îmbarcați în această călătorie prin meandrele vibrante ale trecutului Moineștiului, îmbogățită de contribuțiile a câtorva mâini și inimi, fiecare adăugând un strat la bogata și interesanta sa istorie. Fie ca această carte să reprezinte un omagiu adus oamenilor și poveștilor care au modelat identitatea localității noastre dragi, făcând legătura cu cititorii de aproape și de departe, de-a lungul generațiilor și frontierelor”.
De unde poate fi procurată cartea
Direct, prin intermediul site-urile ,,Amazon”
în română:
https://www.amazon.fr/dp/B0D2N3NVCY
https://www.amazon.com/dp/B0D2N3NVCY
https://www.amazon.ca/dp/B0D2N3NVCY
în franceză: https://www.amazon.fr/dp/B0D3YJNBCT
Josephine Kohlenberg, jkohlenberg@hotmail.com
Romulus-Dan BUSNEA
sursa:
Ca în fiecare an, Fundația Leolam continuă campania de accesibilizare a literaturii idiș către cititori mai noi și mai vechi, cu încă o lectură publică a unui autor cunoscut. Povestirea „Iankolă și Beirolă” face parte din cartea „Nuvele” scrisă de Abraham Reisen apărută în 1915 la Focșani. Ea a fost donată Fundației Leolam, iar astăzi o scoatem la lumină. 💡Ziua limbii şi teatrului idiş este sărbătorită în România începând cu anul 2018, la data de 30 mai. Ziua de 30 mai amintește de data nașterii, în anul 1901, a poetului şi prozatorului Iţic Mangher, unul dintre maeştrii literaturii idiş din prima jumătate a secolului XX pe plan mondial, considerat cel mai important şi reprezentativ autor de limbă idiş din România. Lectură: Mihaela Rău Conținut curatoriat: Mihaela Rusu Editare video: Bianca Pintilie
Săptămâna aceasta s-a sărbătorit Ziua Limbii și Teatrului
Idiș. Fundația Leolam continuă tradiția lecturilor publice cu această ocazie
specială, iar în 2022 îl punem în lumină pe Isaac Leib Peretz, un cunoscut
autor polonez, un clasic al limbii idiș.
Mihaela Jescu citește, în notă umoristică, două povestiri
ale lui Peretz: Pisica evlavioasă și Armonia conjugală. Merită ascultat și
distribuit mai departe!
Curator: Mihaela Rusu
Voce și interpretare: Mihaela Jescu
Editare audio-video: Bianca Pintilie
